Punctul din Inima
Principală | Materiale de studiu | Înregistrare | Logare
 
Miercuri, 14-11-2018, 15:48
Bine aţi venit Vizitator | RSS
Meniu site
Categoriile sectiunii
Articole [49]
Zohar [20]
Intentii [5]
5 minute de lumina [18]
Shamati [2]
Articole Baal HaSulam
Noutati
Forma intrarii
Retele Sociale
Principală » 2012 » Ianuarie » 30 » Rabaş - Articolul 7- Şlavei haSulam (Etapele Scării)
13:37
Rabaş - Articolul 7- Şlavei haSulam (Etapele Scării)

Referire la ce se explică în

"Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”

Articolul Nr. 7, 1984



Referitor la ceea ce este explicat despre " Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”, toate elementele celor 612 Miţvot (porunci) sunt conţinute în aceasta lege. Este aşa cum au spus înţelepţii noştri, "Restul este comentariul său; acum du-te şi studiază.” Aceasta înseamnă că respectând cele 612 Miţvot, vom fi recompensaţi cu legea " Iubeşte-ţi aproapele” şi ca urmare, cu iubirea pentru Creator.

Aşadar, ce ne oferă iubirea pentru prieteni? Este scris că, adunând câţiva prieteni împreună, şi, fiindcă fiecare are doar o putere mică de a iubi pe ceilalţi– adică, ei pot avea iubirea pentru alţii doar în stare potenţială - când o aplică, îşi amintesc că au decis să renunţe la iubirea de sine în favoarea iubirii pentru ceilalţi. Dar, de fapt, ei observă că nu pot renunţa la nicio plăcere a dorinţei de a primi in favoarea celuilalt, nici măcar un strop.

Dar, prin unirea a câtorva oameni, care sunt de acord că trebuie să obţină iubirea unul faţă de celălalt, dacă ei îşi anuleaza sinele unul în faţa celuilalt, atunci ei sunt conectaţi. Astfel, în fiecare om se acumulează o forţă mare, proporţională cu mărimea grupului, şi, apoi, fiecare poate să aplice efectiv iubirea pentru ceilalţi.

Aşa că, ce ne aduc în plus elementele celor 612 Miţvot, despre care am spus că se referă la aplicarea legii, din moment ce legea este aplicată prin iubirea pentru prieteni? Şi, vedem că în realitate, există iubirea de prieteni şi printre laici. Şi ei, se strâng, de asemenea, în diverse cercuri, in ideea de a avea iubirea pentru aproape. Care este atunci diferenţa dintre religioşi şi laici?

Versul spune ( Psalmul 1 ), "Nici nu te aşeaza pe locul celui batjocoritor.” Trebuie să înţelegem interdicţia de " Nu te aşeza pe locul celui batjocoritor”. Este pentru a calomnia sau sunt cuvinte goale? Atunci, interdicţia nu este din cauza „locului celui batjocoritor”. Atunci, ce ne oferă "locul celui batjocoritor” ?

De fapt se înţelege că, atunci cand se adună câţiva indivizi, în scopul iubirii pentru prieteni, cu intenţia ca fiecare din ei să-şi ajute prietenul să-şi îmbunătăţească situaţia materială, fiecare, presupune că, având loc cât mai multe întruniri vor avea câştig de la grup şi îşi vor îmbunătăţi situaţia materială.

Dar, după toate întrunirile, fiecare calculează să vadă cât de mult a obţinut pentru dragostea-de-sine de la grup, ce a câştigat dorinţa de primire din asta, fiindcă el a investit timp şi efort în interesul grupului, şi deci, ce câştigă din asta? Probabil că ar fi avut mai mult succes dacă s-ar fi ocupat de beneficiul propriu, sau, cel puţin partea eforturilor proprii. Dar, "Eu am intrat in grup fiindcă am crezut că prin asta voi fi capabil să câştig mai mult decât aş fi câştigat singur. Dar, acum văd ca nu am câştigat nimic”.

Apoi, el regretă şi spune, "Ar fi fost mai bine să îmi folosesc mica mea putere în loc sa dau timpul meu grupului. Dar, acum că mi-am daruit timpul grupului, pentru a câştiga mai multe bunuri cu ajutorul lui, realizez că în final, nu doar ca nu am obtinut nimic de la grup, dar am şi pierdut ceea ce aş fi putut obţine de unul singur.”

Când există unul care vrea să spună că iubirea de prieten trebuie făcută în scopul dăruirii, şi că fiecare ar trebui să muncească pentru câştigul celorlalţi, toţi ceilalţi râd şi îsi bat joc de el. Lor li se pare un fel de glumă, iar acesta este „locul laicilor”. Se spune despre asta, "dar păcatul este un reproş pentru oricine, şi fiecare lucru bun pe care îl fac, îl fac pentru ei înşişi”. O astfel de societate îl indeparteaza pe om de sfinţenie şi îl aruncă într-un loc al batjocorii. Aceasta este interdicţia locului celui batjocoritor.

Inţelepţii noştri au spus despre asemenea societăţi, "Risipiţi-i pe cei păcătoşi; este mai bine pentru ei şi este mai bine pentru lume”. Cu alte cuvinte, este mai bine ca ei sa nu existe. Dar, este invers cu cei drepţi: "Adunaţi-i pe cei drepţi; mai bine pentru ei, şi mai bine pentru lume.”

Care este înţelesul de " drepţi”? Ei sunt aceia care doresc să ţină legea" Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi.” Singura lor intenţie este să iasa din iubirea-de-sine, şi să îşi însuşească o natura diferită, a iubirii pentru cei din jur. Şi, deşi este o Miţva (poruncă) care ar trebuie ţinută şi, acesta se poate forţa pe sine să o respecte, iubirea este totuşi ceva care este dat inimii, dar, inima este cea care, prin natura ei, nu este de acord cu ea. Cum poate el atunci sa facă astfel ca iubirea de prieteni să-i atingă inima?

Aceasta e motivul pentru care ne-au fost date cele 612 Miţvot : ele au puterea să trezească o trăire în inimă. Dar, din moment ce este ceva împotriva naturii, trăirea fiind prea mică pentru a putea să păstreze ‘de facto’ iubirea de prieteni, chiar dacă el are nevoie de ea, aşa că, acum, el trebuie sa caute soluţia cum să o aplice.

Soluţia pentru a fi în stare să-şi mărească puterea de aplicare a legii " Iubeşte-ţi aproapele” este prin iubirea faţă de prieteni. Dacă fiecare se anulează pe sine în faţa prietenului şi se contopeşte cu el, ei devin un întreg în care toate părţile mici care doresc iubirea pentru ceilalţi, se unesc într-o forţă colectivă, alcatuită din mai multe părţi, iar atunci când omul are o putere mare, el poate aplica iubirea pentru ceilalţi.

Şi, apoi, el poate ajunge la dragostea pentru Creator. Condiţia este însă, ca fiecare să se anuleze în faţa celuilalt. Iar atunci când el este separat de prietenul lui, nu poate primi de la acesta partea care i-ar fi necesară.

Din acest motiv, fiecare ar trebui să spună că el nu reprezintă nimic comparativ cu prietenul sau. Este la fel ca în scrierea numerelor: dacă iniţial scrii "1" şi apoi "0" este de zece ori mai mult. Iar când scrii "00” este de o sută de ori mai mult. Altfel spus, dacă prietenul său este numarul unu, iar el zero ;i îl urmează, se consideră ca el primeşte de la prietenul sau de zece (10) ori mai mult. Iar dacă spune că el reprezintă de două ori zero comparativ cu prietenul său, el primeşte de la prietenul său de o sută *(100) de ori mai mult.

Dar, dacă este invers, şi spune că prietenul său este zero iar el este unu, atunci el este de zece ori mai puţin decât prietenul său (0,1) .Iar dacă el afirma că este unu şi are doi preiteni care sunt amândoi zero în comparaţie cu el, atunci el este considerat de o sută de ori mai puţin decât ei, însemnând că el este 0,01. De aceea, gradul său descreşte în raport cu numărul de zerouri pe care le-a dat prietenilor săi.

Cu toate acestea, chiar dacă unul acumulează acea putere şi poate efectiv să ţină iubirea pentru prieteni şi simte propria sa mulţumire de sine ca fiind rea pentru el, chiar şi aşa, să nu crezi în tine însuţi. Trebuie să existe frica de cădere în iubirea-de-sine în mijlocul muncii. Altfel spus, trebuie să-i fie dată o placere mai mare decât este el obişnuit să primească, fiindcă el poate deja să muncească cu mici plăceri de dragul dăruirii şi este dispus să renunţe la ele, deci, el traieşte în frica plăcerilor mari.

Aceasta se numeşte "teamă” şi aceasta este poarta primirii Luminii credinţei, numită ”inspiraţia Divinităţii”, după cum este scris în „Scara” (HaSulam - Comentariu la cartea Zohar), " Prin măsura fricii este măsura credinţei”.

De aceea, trebuie să ne amintim că problema "Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi” trebuie să fie respectată pentru că este o Miţva, din moment ce Creatorul a poruncit să ne angajăm în iubirea pentru prieteni. Iar Rabi Akiva, doar interepretează această Miţva prin care Creatorul ne-a poruncit. El a intenţionat să facă prin aceasta Miţva o lege prin care toate Miţvot să fie respectate din porunca Creatorului, şi nu pentru mulţumirea de sine.

Cu alte cuvinte, nu înseamnă că Miţvot (Poruncile) ar trebui să ne mărească dorinţa noastra de a primi, adică, respectând Miţvot-urile vom fi recompensaţi generos. Chiar din contră, ţinând poruncile vom ajunge la recompensa de a fi capabili să anulam iubirea-de-sine şi să obţinem iubirea pentru ceilalţi şi, după aceea, iubirea pentru Creator.

Acum putem înţelege ce au spus înţelepţii noştri despre versul „Ve Samtem” (şi aţi pus – care în ebraică are şi sensul de „licoare”). „Dacă s-a ţinut (porunca), este licoarea vieţii, dacă nu s-a ţinut, este licoarea morţii.” Neţinere (a poruncii) înseamnă că cineva se angajează în Tora şi Miţvot pentru mărirea iubirii-de-sine, astfel încât corpul să poată acumua câştig în schimbul muncii sale. Ţinere (a pouncii) înseamnă că, iubirea de sine a acestuia este anulată, iar el tinde să obţină ca recompensă iubirea pentru ceilalţi, prin care, el va obţine iubirea pentru Creator – şi tot ceea ce-şi doreşte este să dăruiască bucurie Creatorului.



Categorie: Articole | Vizualizări: 406 | Adăugat de: punctuldininima | Rating: 5.0/1
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Logare ]
Calendar
«  Ianuarie 2012  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
      1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031
nou
Virsta noastra

Copyright MyCorp © 2018