|
Postat pe 16 Ianuarie, 2011 la 11:11
 Practic, existenta noastra paminteana, s-a epuizat pe sine. Ceea
ce odata ne parea sa aiba valoare, isi pierde acum farmecul anterior.
Toate diferitele placeri raportate la mincare, sex, familie,
prosperitate, faima, putere si cunoastere, nu ne mai satisfac si nu mai
pot sa serveasca scopului nostru. Chiar si daca sintem impliniti de
acestea, tot ne simtim goi in interior.
Acesta este motivul pentru care astazi trebuie sa facem fata unei
foarte serioase provocari din partea Naturii, care ne arata ca nu
intelegem deloc unde ne aflam. In final, intregul volum al universului
este acolo, in fata noastra, dar noi percepem doar o parte microscopica
a acestuia.
In realitate, toata materia
este goliciune. Materia este formata din atomi si fiecare atom are un
nucleu si electroni. Dar daca maresti si mai adinc in zona atomului,
astfel incit nucleul sa aiba marimea unei mici monede, atunci distanta
dintre acesta si electroni va fi egala cu un intreg kilmetru! Un atom
este precum un sistem solar in care planetele (electroni) se rotesc in
jurul soarelui (nucleul), in timp ce orice altceva este goliciune. Mai
mult, nu este ca goliciunea cosmica care totusi are particule de
materie, ci este goliciune totala.
De aceea, in relatia globala fata de noi, materia este formata din
goliciune. Dar putem sa o privim si altfel: nu este goliciune, ci spatiu
umplut, si noi doar ca nu simtim aceasta umplere. Totusi, umplutura
este partea cea mai importanta. Este umplutura invizibila dintre nuclee
si electroni, sau dintre noi toti. Nu partea materiala este cea
importanta, ci ceea ce se afla printre.
Vom fi capabili sa simtim doar daca in loc sa percepem natura
inconjuratoare ca pe un obiect al receptiei noastre egoiste, o vom simti
prin intermediul unei calitati opuse, daruirea. Natura consta din doua
calitati: receptie si daruire. Totul este sustinut de echilibrul intre
acestea. Dar noi – toti impreuna si fiecare in parte – primim elemente
care au scopul de a ne satisface. Folosim doar cele cinci simturi, sau
micul nostru „rezervor”, dorinta de a primi, si acesta este motivul
pentru care percepem doar un mic volum, calitativ vorbind, o foarte
limitata bucatica din lumea ce exista
Acesta este locul in care stiinta Cabala vine sa salveze, fiind o
stiinta a receptiei, a perceptiei adevaratei stari. Esenta acestei
stiinte este de a dezvolta calitatea opusa in fiecare persoana: in locul
receptiei, sa dezvolte sentimentul de daruire. Atunci iesiti din voi,
in afara volumului vostru interior, inchis, si incepeti sa simtiti lumea
in afara voastra si in afara dependentei de voi.
In goliciunea anterioara, in interiorul atingerilor sale infinite,
unde materia are o parte minuscula, veti descoperi brusc un volum umplut
cu forta influentei – o lume diferita, externa. Este conectata deplin la
lumea noastra, completind-o, fiind radacina si sursa acesteia.
Acesta este momentul in care vom incepe sa intelegem de ce existam,
de unde isi are totul originea si cum opereaza. In locul unui bob de
linte care nu are inceput si sfirsit, vom vedea tabloul general al
intregului univers si acesta ne va vorbi despre cauze si scopuri, si
despre ce ni se intimpla.
Din Lectia zilnica de Kabbalah 1/16/11, Scrierile lui Rabash
|
