"Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti” este afirmatia ce determina
intregul principiu al conexiunii dintre dorinta si Lumina, corectarea
sufletului comun. Pentru ca, creatura sa fie capabila sa atinga
echivalenta cu Creatorul, acesta este fortat ca mai intii sa sfarime
creatura si sa o aduca la ura, la un stadiul care este in opozitie cu
El. Dobindirea unui stadiu care este opus Creatorului, este posibila
doar prin crearea unei creaturi care este similara cu El si apoi prin
schimbarea acestui stadiu cu unul opus, astfel incit o forma imperfecta
ar rasari din una perfecta. De aceea, creatura este infatisata cu o
oportunitate de a atinge singura, echivalenta cu Creatorul, de la un
stadiu imperfect, prin examinarea propriilor calitati si pe acelea ale
Creatorului: ce inseamna sa fii perfect si cum se poate atinge aceasta
perfectiune. Creatura cauta o solutie, si in acest mod
dobindeste stadiul Creatorului. In acest proces, obtine o libertate de a
decide prin alegerea echivalentei ca fiind singurul stadiu perfect.
Este imposibil de inteles cum cineva poate fi liber de propria natura.
Totusi, sub influenta Luminii, care este opusa naturii noastre, un
spatiu neutru este creat in dorinta noastra, care este absent chiar si
in Creator. Si exact ceea ce se va dezvolta in spatiul neutru, va fi
numita fiinta creata. Noi insine construim aceasta creatura, fiinta umana „Adam”, care inseamna „similar” cu Creatorul. Din a 4-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 9/28/10, "Iubirea pentru Creator si Iubirea pentru Fiinta creata”
|